oficia — OFICIÁ, oficiez, vb. I. tranz. A face o slujbă bisericească; a sluji în biserică. ♦ A săvârşi un act public sau privat, în special o căsătorie (cu solemnitatea unei ceremonii); a celebra. [pr.: ci a] – Din fr. officier. Trimis de oprocopiuc,… … Dicționar Român
oficiantas — oficiantas, ė smob. (1) TrpŽ restorano, kavinės, valgyklos darbuotojas – patiekalų padavėjas … Dictionary of the Lithuanian Language
Judíos Sirios — Saltar a navegación, búsqueda Una familia judía en Damasco, durante el Imperio Otomano, 1901 Los Judíos Sirios (árabe: يهود سوريون) derivan su origen en dos grupos: los que habitaban la región de la actual Siria desde la antigüedad y los… … Wikipedia Español
Judíos sirios — Una familia judía en Damasco, durante el Imperio otomano, 1901. Los judíos sirios (árabe: يهود سوريون) derivan su origen en dos grupos: los que habitaban la región de la actual Siria desde la antigüedad y los sefardíes que huyeron a Siria después … Wikipedia Español
celebra — CELEBRÁ, celebrez, vb. I. tranz. 1. A săvârşi cu solemnitate un act de însemnătate publică sau privată, în special o căsătorie; a oficia. 2. A sărbători (aducând elogii) un eveniment însemnat, o persoană etc. – Din fr. célébrer, lat. celebrare.… … Dicționar Român
oficiante — ► adjetivo/ sustantivo masculino RELIGIÓN Que oficia en las iglesias. * * * oficiante adj. y n. m. Se aplica al *sacerdote que oficia en los oficios religiosos; particularmente, en la misa. * * * oficiante. (Del ant. part. act. de oficiar). adj.… … Enciclopedia Universal
sluji — SLUJÍ, slujesc, vb. IV. intranz. 1. 1. A fi angajat, a munci în gospodăria sau în familia cuiva; (înv.) a ocupa o funcţie publică. ♦ (pop.) A şi face serviciul militar. ♦ tranz. A munci pentru altul, a fi la dispoziţia unui stăpân. ♦ refl. A se… … Dicționar Român
curion — CURIÓN, curioni, s.m. Şeful unei curii1 romane. ♦ Preot care oficia sacrificiile unei curii1 romane. [pr.: ri on] – Din fr. curion, lat. curio. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 curión s. m. (sil. ri on), pl. curióni … Dicționar Român
oficiere — OFICIÉRE, oficieri, s.f. Acţiunea de a oficia şi rezultatul ei; celebrare. [pr.: ci e ] – v. oficia. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OFICIÉRE s. (bis.) 1. celebrare, săvârşire, slujire, slujit, (înv.) serbare. (oficiere… … Dicționar Român
sacrificator — SACRIFICATÓR, sacrificatori, s.m. (În antichitate) Preot care oficia un sacrificiu (2). – Din fr. sacrificateur, lat. sacrificator, oris. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 sacrificatór s. m. (sil. cri ), pl. sacrificatóri Trimis … Dicționar Român